Blogul Supraveghetorilor

Archive for August 2011

Descoperirea din Bucegi din August 2003 cel mai mare secret de pe Planeta – PARTEA 2

with 23 comments

Citat din cartea Viitor cu cap de mort:

PARTEA a 2a:

„O a doua întâlnire cu marele mason Massini a avut loc în vila luxoasă a unei diplomaţii străine. Deşi întâlnirea a ţinut mai puţin de o oră, informaţia oferită de Massini a fost ca o bombă. El a spus că dispune de o informaţie ultrasecretă care provine direct de la Statul Major al Pentagonului, şi că acea informaţie se referă la un anumit loc din România.
Mărturisind că grupul Bilderberg are reprezentanţi în cele mai importante dintre organismele politice, economice şi militare ale SUA, a afirmat că există câteva grupuri oculte a căror putere este foarte mare. Dincolo chiar si de aceste grupări foarte puternice, există formaţiuni de elită care supervizează viaţa ştiinţifică şi tehnologia pe întreaga planetă, economia mondială şi curentele politice globale. Deasupra tuturor se află grupul Bilderberg. Tot ceea ce e mai important şi se descoperă pe planetă este adus imediat la cunoştinţa celor din elita mondială. Acesta a fost şi cazul observaţiilor secrete în ceea ce priveşte teritoriul României.

Pentagonul spionează cu sateliţi

Pentagonul are mai multe programe militare secrete şi de spionaj geodezic, folosind mai mulţi sateliţi geostaţionari de înaltă tehnologie. Unul dintre aceştia, care se bazează pe tehnologia bionică şi pe cea a undelor de formă, a reperat în anul 2002 o structură aparte într-o anumită zonă a munţilor Bucegi. În primul rând, spaţiul gol identificat în interiorul muntelui nu comunica cu exteriorul, ci începea direct din interiorul muntelui, la o anumită distanţă de panta acestuia. În al doilea rând, avea forma unui tunel foarte regulat care cotea brusc spre centrul muntelui, sub un unghi de 26 de grade. Traseul tunelului era perfect plan. Cel de-al treilea element a pus pe gânduri echipa Pentagonului.
Scanarea din satelit a muntelui a evidenţiat două blocaje majore ale structurii din interiorul solid de piatră care mărgineau începutul tunelului şi sfârşitul lui şi respingeau orice tip de sondare sau analiză, ca şi cum ar fi protejat ceva în acel loc. Erau baraje energetice artificiale: primul era plan, drept ca un zid, ca un perete care bloca accesul în tunel. Al doilea era imens, ca o cupolă sau semisferă, care se afla la capătul opus tunelului, aproape de centrul muntelui. Massini a recunoscut că acolo se afla ceva extrem de important şi care era foarte bine protejat. Ansamblul tunel-hemisferă se afla într-un plan paralel cu solul, iar barajul hemisferic se află pe verticala ce corespunde stâncilor de pe creastă numite Babele. De fapt, verticala ieşea la aproximativ 40 de metri între Babele şi Sfinxul din Bucegi.

O structură similară în Irak

Echipa de la Pentagon a observat că barajul energetic hemisferic are exact aceeaşi frecvenţă de vibraţie şi aceeaşi formă ca cel dintr-o altă structură subpământeană foarte secretă pe care ei o descoperiseră înainte, în apropiere de Bagdad, în Irak. La scurt timp după descoperirea din subsolul Irakului s-a declanşat războiul şi după câteva luni americanii au avut acces, în cel mai mare secret, la zona respectivă, despre care irakienii nu ştiau absolut nimic. Oricât s-au străduit, nu au reuşit să penetreze zidul energetic, iar întreaga operaţiune era ţinută în cel mai mare secret.

Trecutul misterios al planetei

Massini a mai precizat ca ceea ce se afla acolo avea legătură cu trecutul misterios al planetei dar şi cu istoria organizaţiei lor. Faptul că Pentagonul a remarcat similitudinea datelor de investigare între structura subterană de lângă Bagdad şi cea interioară din munţii Bucegi i-a agitat foarte mult pe cei din elita masonilor. Iniţial aproape devenise panică generală. Panica era datorită faptului că această structură – mult mai mare şi mai complexă decât cea din Irak – se afla pe teritoriul României. Corelând acest fapt cu unele aspecte referitoare la viitorul României ajungem la o viziune corectă a motivelor de îngrijorare pe care le au în prezent marii masoni. Oricât de mult ar dori ei să disimuleze aceasta, acţiunile şi intenţiile lor ne arată cu prisosinţă contrariul.
O enigmă foarte mare era felul în care reuşiseră cei care l-au construit să realizeze structura şi golurile direct în interiorul muntelui, fără nici-o iesire la exterior. Massini a furnizat planul corect pentru a ajunge la tunel, aşa cum a fost el calculat de specialiştii din Pentagon. Cea mai apropiată străpungere era posibilă la 60-70 de metri de primul baraj energetic, pe coasta muntelui. Venerabilul a garantat sprijinul tehnologic ultra sofisticat al armatei SUA pentru realizarea străpungerii spre primul baraj energetic. Era vorba de un dispozitiv foarte performant de forare în mare viteză a rocii care utiliza un jet de plasmă puternic şi un câmp magnetic rotitor. Massini a cerut însă respectarea cu stricteţe a secretului şi prezenţa lui fermă în acel loc în momentul străpungerii muntelui.

Adio secrete!

În ultimile zile ale lunii iulie 2003 a avut loc forarea în interiorul muntelui, însă totul s-a aflat la vârfurile puterii de stat: adio secret! Maşina a forat mai întâi după o ciudată deviaţie a câmpului magnetic, apoi însă s-a corectat traiectoria. Galeria semăna cu un tunel de metrou, era perfect şlefuită şi ducea până la tunelul enigmatic descoperit din satelit. La capătul apropiat al tunelului se afla o poartă imensă din piatră care se deplasase prin culisare spre stânga. Înaintea acestei porţi uriaşe se afla celebrul baraj energetic. Trei oameni din prima echipă de intervenţie specială s-au apropiat foarte mult de barajul invizibil şi l-au atins imprudent, murind pe loc de stop cardiac. Orice obiect (rocă, plastic, metal sau lemn) aruncat spre el se prefăcea imediat în praf fin. Doi generali de la Pentagon şi consilierul prezidenţial american erau acolo.

Marea Galerie

Massini ştia cel mai mult despre originea acestei descoperiri şi avea cunoştinţe despre cel puţin un element care se găsea în sala cea mare semisferică. Dincolo de barajul energetic redutabil, care a cauzat moartea a trei oameni, se afla poarta imensă din rocă solidă. În peretele tunelului, în faţa porţii se afla o zonă pătrată cu latura de 20 cm perfect finisată pe care era trasat cu precizie un triunghi echilateral cu vârful în sus. Pătratul şlefuit se află între imensa poartă de piatră şi barajul energetic invizibil. Cezar a simţit că există o anumită compatibilitate între energia barajului şi cea a lui, ceva în genul unei simpatii reciproce. Atingând uşor cu mâna suprafaţa invizibilă a barierei energetice, Cezar a simţit fine furnicături pe piele. A înaintat şi a trecut cu totul prin barajul care nu avea mai mult de un centimetru grosime. Oficialii americani erau absolut uluiţi.
Atingând triunghiul de pe pătratul de rocă şlefuită, Cezar a deschis astfel poarta uriaşă de piatră care a culisat silenţios în perete. Această comandă unică anula barajul energetic şi deschidea totodată poarta de piatră. Marea Galerie care se arăta acum în toată splendoarea ei era luminată, fără să conţină totuşi nici-o sursă de lumină. În mod straniu, imediat după dezactivarea primului baraj energetic de la intrarea în Marea Galerie, scutul semisferic uriaş de la celălalt capăt al ei s-a activat brusc trecând la un nivel de vibraţie superior şi emiţând o mare radiaţie luminoasă.
La o analiză mai atentă, peretele Marii Galerii era acoperit ce părea sintetic dar crea senzaţia că are şi o parte organică în el. Avea culoarea petrolului dar reflexiile erau verzi şi chiar albastru închis. Nuanţele culorilor aveau un efect profund relaxant asupra psihicului şi modificau sensibil aprecierea corectă a distanţei. Materialul peretelui era oarecum aspru la pipăit dar nu putea fi nici zgâriat şi nici îndoit. Rezista la orice tentativă de rupere, străpungere zgâriere sau tăiere. În mod straniu, flăcările focului erau absorbite înăuntrul său: practic, focul nu pute subzista pe acel material. Americanii au recunoscut că materialul este o stranie combinaţie între materia organică şi cea anorganică. La 280 de metri galeria cotea brusc spre dreapta într-un unghi ascuţit. La o distanţă mult mai mare, în depărtare, se vedea o lumină albastră feerică, ce scânteia ca o stea. Înregistrările din satelit arătau existenţa unui spaţiu imens la capătul Marii Galerii, dar acesta era şi el protejat de un ecran energetic. Lumina albastră de la capătul galeriei este doar reflexia unei porţiuni din scutul energetic protector al uriaşei săli în formă de aulă.

În subsolul Irakului

În ce priveşte structura similară din subsolul Irakului, ea a fost descoperită folosind indicaţiile oferite de acelaşi satelit de spionaj militar care revelase şi datele pentru structura din munţii Bucegi. Consilierul american pe probleme de securitate naţională a primit un fax ultrasecret prin care era înştiinţat de faptul că scutul energetic hemisferic din subsolul Bagdadului se activase brusc, pulsând cu o mare frecvenţă. Informaţia uluitoare era aceea că în faţa lui apăruse o hologramă a planetei care prezenta secvenţial şi progresiv continentul Europa, apoi zona de sud-est, apoi teritoriul României apoi munţii Bucegi şi în sfârşit localizarea structurii din interiorul lor arătând coridorul marii galerii şi scutul energetic hemisferic pulsând cu putere. Era evident că cele două scuturi energetice hemisferice erau într-o directă dar misterioasă legătură astfel încât activarea unuia a dus la activarea şi a celuilalt. Poate există chiar o reţea de astfel de structuri subpământene în întreaga lume.

Deconspirarea operaţiunilor

Vestea proastă era că preşedinţia SUA a fost înştiinţată şi a contactat diplomaţia română prin intermediul serviciilor secrete. În doar câteva zeci de minute, întreaga operaţiune fusese deconspirată. Planul seniorului Massini se ducea de râpă. Iniţial au vrut să preia controlul la nivel politic, insă politicienii noştri care aveau dreptul să fie avizaţi asupra acestor aspecte au intrat în panică şi nu puteau face faţă evenimentelor. Cezar s-a decis să dezvăluie toate aspectele, intrigile şi planurile care implicau legăturile cu Massini. Tensiunea diplomatică creştea din ce în ce mai mult deoarece presiunile Washingtonului cereau imperios comunicarea cu generalii de la Pentagon aflaţi la locul operaţiunilor.

Şedinţa de urgenţă a CSAT

Discuţiile de la Bucureşti au avut succes, în sensul că faptele au fost aduse la cunoştinţa unor persoane cu mare probitate morală şi care sunt profund patriotice. O şedinţă de urgenţă a Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT) a creat un imens val de simpatie pentru Departamentul Zero. Cei mai mulţi au fost cutremuraţi de ceea ce au aflat atunci. După decizia CSAT de a se continua cercetările sub conducerea Departamentului Zero, s-a inventariat tot ceea ce se găsea în uriaşa Sală a Proiecţiilor. De la Bucureşti, ordinele se succedau unele peste altele, se anulau reciproc, erau când vehemente, când evazive, şi trădau o mare tensiune. Membrii CSAT erau într-o şedinţă continuă, menţinând legătura cu baza din munţii Bucegi. Ei au hotărât să facă publică această descoperire formidabilă din munţii României, după ce în prealabil au dezbătut problema pe toate feţele. Statul român urma să facă întregii lumi o declaraţie oficială. Câţiva membri CSAT s-au opus cu vehemenţă.

Declaraţia oficială a României

Când diplomaţia americană a fost informată că România va transmite un comunicat mondial de presă de o importanţă crucială pentru omenire, totul a devenit un haos. Nimeni nu ştia, dar toţi bănuiau că se întâmplă ceva foarte grav şi important. Preşedintele a fost chemat pentru o convorbire telefonică directă cu Casa Albă. În câteva ore fuseseră blocate toate tranzacţiile şi înţelegerile statului român cu organismele financiare internaţionale. Se aştepta din clipă în clipă ordinul de declarare a stării de urgenţă în zona montană şi în capitală.
Discuţiile dintre oficialii americani care sosiseră de urgenţă la Bucureşti şi partea română s-au făcut fără translator. Au fost atât de violente încât nu puţine au fost momentele de criză în care diplomaţii strigau unii la alţii cât puteau de tare, proferând multiple ameninţări cu represalii. Celelalte state ale lumii nu cunoşteau nimic din această problemă, iar americanii ştiau bine că existau oricând câteva ţări foarte puternice care s-ar fi coalizat imediat cu România pentru susţinerea declaraţiei publice.
Declaraţia ar fi cuprins principalele date ale descoperirii din munţii Bucegi, punând la dispoziţia întregii lumi dovezi, fotografii şi alte elemente esenţiale pentru clarificare. Ar fi fost invitaţi cei mai mari oameni de ştiinţă pentru studii şi cercetări. Dar cel mai important aspect l-ar fi constituit dezvăluirile despre trecutul extrem de îndepărtat al omenirii şi despre istoria reală care a fost aproape complet contrafăcută.”

Continuare in partea a 3a…

Written by supraveghetorul

29 August 2011 at 9:20 am

Publicat în Semnele Sfarsitului

Descoperirea din Bucegi din August 2003 cel mai mare secret de pe Planeta – PARTEA 1

with 5 comments

Citat din cartea Viitor cu cap de mort:

PARTEA 1:

„Departamentul Zero al Securitatii Statului:

Atunci când este făcută o descoperire foarte impor¬tantă, recepţia informaţiei are loc foarte rapid, deoarece instituţiile care sunt primele contactate în astfel de cazuri sun Poliţia şi Serviciul Român de Informaţii (SRI). Datorită unui protocol foarte strict, care delimitează clar natura descoperirilor şi importanţa acestora, DZ este ime¬diat contactat iar echipele noastre se deplasează în zona respectivă. Există o etapizare foarte precisă a acţiunilor care trebuie realizate în astfel de cazuri, începând cu anul 1988, am făcut şi eu parte din echipa principală de inter¬venţie, deplasându-mă cu aceasta în locaţiile secrete în care eram chemaţi. Includerea mea în această echipă a fost rezultatul unui ordin emis direct de colonelul Obadea, rolul meu fiind acela de evaluare a gradului de risc în cazul descoperirilor importante care erau făcute şi de propunere a modalităţii specifice de procedură pentru investigarea acestora în condiţii de deplină siguranţă. Din echipa principală mai făcea parte un căpitan de securitate, care era conducătorul ei şi care trebuia să ia pe loc deci¬ziile necesare după ce eu îi prezentam concluziile mele. Dacă situaţia era foarte neobişnuită, el era cel care rapor¬ta imediat situaţia colonelului Obadea, aşteptând hotărârea acestuia. Echipa noastră mai includea încă trei militari din trupele de elită, foarte bine pregătiţi, care con¬stituiau „avangarda” atunci când începeau investigaţiile.
.

.
O a doua echipă era formată din patru membri, care erau oameni de ştiinţă şi cercetători, însă numărul lor putea să varieze în funcţie de domeniul descoperirii respective. Ei erau cei care pătrundeau ulterior în perimetrul zonei care delimita descoperirea şi efectuau o primă analiză ştiinţifică, de ansamblu, a elementelor pe care le găseau acolo.
A treia şi ultima echipă era formată din douăzeci de militari care aveau rolul de a asigura securitatea zonei, împrejmuirea ei, paza obiectivului şi logistica necesară, în funcţie de importanţa descoperirii era anunţat şi colonelul Obadea, care sosea acolo în cel mai scurt timp.
Uneori, însă, puteau să apară factori neprevăzuţi. De pildă, prin 1981, când sistemul de intervenţie pe echipe nu exista încă şi protocoalele de colaborare erau nesigure, DZ a fost solicitat să intervină într-o zonă muntoasă, în apropiere de întorsura Buzăului, la curbura lanţului de munţi carpatici. Zona era foarte retrasă şi aproape nelocuită. Doi fraţi alpinişti se antrenau escaladând o stâncă înaltă şi relativ izolată de masivul muntos. Pereţii ei erau foarte abrupţi, formând în partea de sus chiar o plombă, ceea ce a constituit o adevărată provocare pentru cei doi alpinişti. Unul dintre fraţi a urcat pană pe la trei sferturi din înălţimea stâncii, unde a observat nişte semne bizare săpate în piatră şi aproape complet erodate de tre¬cerea timpului. Când a ajuns sus, pe platforma îngustă a stâncii, s-a aplecat şi a ridicat un obiect ciudat de culoare galbenă, care semăna cu un lanţ, dar în clipa următoare a dispărut brusc sub privirea înmărmurită a fratelui său care se afla pe sol, la baza stâncii. A fost alertată Miliţia locală şi au fost anunţaţi părinţii, la Brăila. Iniţial, autorităţile -1-au bănuit pe cel care i-a chemat că le ascunde adevărul. Chiar 1-au ameninţat, crezând că-şi bate joc de ei. însă tatăl, fost alpinist, a escaladat şi el stânca, a ridicat obiectul respectiv şi a dispărut instantaneu în faţa a mai mult de zece martori.
Cazul a luat o turnură periculoasă; au sosit imediat la faţa locului mai mulţi ofiţeri de Securitate de la Bucureşti, care au anunţat DZ în aceeaşi seară. Zona a fost izolată de către o echipă militară pe o rază de o sută de metri în jurul stâncii. Reprezentanţii unei alte Direcţii din Securitate s-au ocupat în următoarele zile cu dezin¬formarea sătenilor şi liniştirea martorilor oculari. Cunosc toate aceste detalii din dosarul ultrasecret al evenimentului respectiv, pe care 1-am studiat ulterior, după Revoluţie. Acum douăzeci de ani încă nu aveam acces la astfel de operaţiuni, fiind doar un copil care venise la baza din B… de puţin timp. Se pare totuşi că unele aspecte au mai „transpirat” prin presă la mulţi ani după aceea, probabil datorită faptului că în acel loc au venit atunci câteva personalităţi politice şi din domenul ştiinţei. Situaţiile de acest gen, care nu pot fi blocate informaţional în mod complet de la început, sunt înregis¬trate cu un cod special şi sunt numite „evenimente de tip K”. Ele reprezintă de obicei situaţii limită, care nu pot fi prevăzute în totalitate sau care dau naştere la diverse alte complicaţii.
În zilele următoare au survolat cu elicopterul stânca respectivă; „obiectul” era, de fapt, un gen de pârghie ancorată în piatra stâncii, fără a se putea stabili însă cine, cum şi de ce a realizat aceasta. Scrierea de pe peretele stâncii a rămas complet necunoscută, chiar dacă au fost trimise numeroase fotografii cu semnele respective, pen¬tru a fi studiate la cele mai prestigioase instituţii de profil din lume. Deşi existau anumite similitudini de formă, nimeni nu a putut totuşi să găsească o corespondenţă clară cu vreuna dintre scrierile din antichitate. Am avut acces la toate fotografiile care au fost făcute din diverse unghiuri şi am putut să mă conving personal de caracterul foarte straniu al acelor semne. Păreau foarte vechi, dar încă se mai observau, fiind în mare parte acoperite de muşchi de stâncă. Fiind pe atunci oarecum lipsiţi de experienţă şi presaţi de panica creată, cei responsabili au decis să dina¬miteze stânca, însă ulterior s-a aflat că acela a fost un ordin dat de puterea de la Bucureşti, în prezent, la două¬zeci de ani de la dramaticul incident, locul este complet curăţat. Cei doi bărbaţi dispăruţi nu au mai revenit nicio¬dată. Foarte interesant a fost faptul că, după ce au aruncat stânca în aer, în locul ei a continuat să rămână un contur străveziu de culoare verde deschis, ca un abur uşor. După câteva zile, însă, a dispărut şi el.
Acesta este doar un exemplu din multitudinea de Evenimente K din arhiva DZ; importanţa lor este majoră iar informaţiile pe care le conţin sunt foarte secrete. Există de asemenea multe alte situaţii care se încadrează în aceeaşi categorie „K”, apărute mai ales după anul 1992.
Cezar mi-a relatat apoi încă două cazuri uluitoare dar m-a rugat să nu le menţionez în carte, deoarece ele au legătură cu resursele din solul ţării, fiind considerate mari secrete de stat.
Continuare in partea a 2a…

Written by supraveghetorul

22 August 2011 at 8:15 am

Publicat în Semnele Sfarsitului

O faimoasă cântăreaţă americană a spus NU controlului mental din industria muzicală

leave a comment »

Cariera ei muzicală a fost distrusă pentru că a demascat practicile oculte şi interesele ascunse ale industriei de divertisment.

Lauryn Hill este cântăreaţă, producătoare şi actriţă de origine afroamericană născută la 25 mai 1975 în New Jersey. La începutul carierei, ea a devenit celebră ca membră a formaţiei muzicale Fugees. În 1998 şi-a lansat primul şi singurul album de studio „The misseducation of  Lauryn Hill” (în traducere, „Educaţia greşită a lui Lauryn Hill”). Acesta a câştigat cinci premii Grammy, incluzând Albumul anului şi Cel mai bun artist nou.

La numai doi ani după acest succes răsunător, în anul 2000, Lauryn s-a retras din vizorul publicului din cauza nemulţumirilor sale în legătură cu industria muzicii. Cântăreaţa şi-a concediat echipa managerială şi a început să participe cinci zile pe săptămână la cursuri unde se studia Biblia. În acea perioadă ea a încetat să mai acorde interviuri, să se uite la televizor sau să asculte muzică. Hill a afirmat în legătură cu criza sa emoţională: „Timp de doi sau trei ani am evitat orice gen de interacţiune socială.”

Mesajul lui Lauryn despre cumplita sectă satanică mondială a francmasoneriei „iluminate”, care controlează, din umbră, industria de divertisment

Pe data de 21 iulie 2001, Lauryn şi-a prezentat piesele noi unui public restrâns în cadrul unei filmări a MTV Unplugged. Albumul acestui concert intitulat MTV Unplugged No. 2 s-a focalizat mai mult asupra mesajului decât a muzicii. Cântăreaţa a spus cu această ocazie: „Oamenii îşi doresc fantezie, dar au nevoie de realitate. Eu tocmai am renunţat la partea cu fantezia.”

Două dintre piesele acestui album, I get out – Eu renunţ şi Motives and Thoughts – Motive şi gânduri dezvăluie, prin versuri sugestive, adevărul pe care cântăreaţa l-a descoperit (prin experienţă directă) în legătură cu Noua Ordine Mondială şi secta satanică a francmasoneriei „iluminate” care acţionează ascunsă prin intermediul industriei de divertisment.
Cariera lui Hill, cel puţin din punct de vedere al celebrităţii, s-a încheiat odată cu aceste declaraţii deoarece de atunci nu a mai fost lăsată să producă niciun album de studio.

În comparaţie cu laudele unanime primite din partea industriei muzicale la lansarea primului său album, de data aceasta criticile au fost aspre. Reviste precum Rolling Stones sau Slant Magazine au numit prestaţia cântăreţei: „prezentare neterminată a ideilor unei persoane”, „o cădere psihică publică”, „lipsă de siguranţă”. Deşi îndepărtată din lumea celebrităţilor, cântăreaţa a continuat să aibă un oarecare succes în lumea muzicii fiind invitată la mici festivaluri muzicale cum ar fi Rock The Bells sau Harmony Festival.

Declaraţii controversate

La data de 13 decembrie 2003, Lauryn Hill a ajuns pe prima pagină a ziarelor denunţând „corupţie, exploatare şi abuzuri”  în legătură cu molestarea băieţilor de către preoţii catolici în SUA şi despre acoperirea acestor crime de către oficialii Bisericii Catolice. Cântăreaţa nu este prima persoană care face astfel de acuzaţii. Senatorul John De Camp în cartea sa „Operaţiunea Franklin”, fostul ofiţer FBI Ted Gunderson, Cathy O’brien şi Mark Phillips în cartea „Trance Formation Of America” (Trans-formarea Americii) demonstrează existenţa unei reţele satanice pedofile în SUA care s-a infiltrat până în rândurile clerului catolic.

Lauryn Hill a fost invitată la un concert de Crăciun la Vatican şi acolo ea a făcut următoarea declaraţie în faţa a 7500 de oameni: „Îmi cer scuze dacă o să îi insult pe unii dintre voi. Nu am acceptat invitaţia pentru a celebra alături de voi naşterea lui Christos. În loc de aceasta vă întreb de ce nu sunteţi în doliu pentru El în acest loc? Vreau să vă întreb ce aveţi de spus despre vieţile pe care le-aţi distrus? Cum rămâne cu familiile care îl aşteptau pe Dumnezeu şi au fost minţite de către diavol? Cui îi pare rău pentru copiii, femeile, bărbaţii care au fost afectaţi psihologic emoţional şi mental de perversiunile sexuale şi abuzul făcut chiar de cei cărora le-au dăruit încrederea lor? Sfântul Dumnezeu este martor al corupţiei liderilor voştri, al exploatării şi al abuzurilor. Nu există nicio scuză care să apere Biserica.”

Segmentul a fost tăiat de la difuzare de către televiziune. Atât Vaticanul, cât şi studioul de înregistrări Columbia Records au refuzat să facă vreo declaraţie. Monseniorul Fisichella (Preşedintele Consiliului Pontifical pentru Noua Evanghelizare) a spus reporterilor că Hill „a dat dovadă de prost gust şi lipsă de maniere, arătând o totală lipsă de respect pentru invitaţia făcută şi pentru locul în care a fost invitată să cânte.”  Liga Catolică a numit-o pe Hill „patologic mizerabilă” şi au calificat cariera ei ca fiind în declin. Lauryn a răspuns: „Am spus adevărul. De ce este lipsit de bun simţ să spui adevărul? Am rugat Biserica să îi pară rău pentru ce a făcut.”

La şapte ani de la declaraţiile lui Lauryn Hill în cadrul Vaticanului, pe 12 ianuarie 2010, basistul formaţiei cântăreţei, Dewey Tucker, a fost găsit împuşcat în maşina sa. Avea numai 24 de ani. Mass-media nu a prezentat nicio ştire în legătură cu acest eveniment tragic. Nu se cunosc motivele pentru care Tucker a fost omorât. Oare această crimă a fost o răzbunare şi/sau un avertisment?

Written by supraveghetorul

14 August 2011 at 2:25 pm

Publicat în Noua Ordine Mondiala

SUA in criza profunda – apar orasele fantoma

with 2 comments

Sursa: ABCNews

Populatia rurala reprezinta acum doar 16% din populatia totala a SUA. Drept rezultat, multe afaceri se vor inchide si ele, la fel si scolile din zonele respective. Pe de alta parte, orasele se extind tot mai mult. In aceasta situatie este Moundsville, West Virginia. Acest oras a ajuns sa aiba acum o populatie de doar 9.000 de oameni.

Chiar si liniile aeriene anunta anularea multor curse spre aeroporturile mici ale tarii. De exemplu, compania Delta Air Lines nu isi mai trimite avioanele pe 24 de aeroporturi mici. Posta isi inchide si ea mii de oficii din zonele rurale.

Unele localitati nu au nici macar doctor. Zona rurala Great Plains se confrunta cu o scadere tot mai accentuata a populatiei inca din anii ’30. In 1910, populatia rurala a tarii reprezenta 72% din total, potrivit recensamintelor.

La acest declin a contribuit si prabusirea industriei carbunelui si a celei a lemnului, proces petrecut in anii ’60. Printre localitatile confruntate cu un declin al populatiei rurale se numara Issaquena, Jefferson si Sharkey in Mississippi; Sheridan si Towner in North Dakota; Kiowa in Kansas; Cimarron in Oklahoma; Tensas Parish in Louisiana; Monroe in Arkansas, King si Culberson in Texas.

Written by supraveghetorul

3 August 2011 at 5:00 pm

Publicat în Semnele Sfarsitului

Cum tinteste Ungaria resursele Transilvaniei prin impunerea autonomiilor teritoriale. Aurel Rogojan: Legea minorităţilor – dictatul autonomiilor etnice

leave a comment »

Sursa: ZiaristiOnline

Legea minorităţilor – dictatul autonomiilor etnice

Legea minorităţilor – dictatul autonomiilor etnice

Luări de poziţie autorizate, din partea celor mai iluştri reprezentanţi ai vieţii academice, dar şi ale unor exponenţi ai clasei politice (din opoziţia parlamentară), precum şi numeroase voci ale societăţii civile atrag atenţia, în notele cele mai grave, că România se află în pragul prăbuşirii din interior a fundamentelor identităţii sale, aşa cum sunt ele consacrate în cel dintâi titlu al Constituţiei.

O coaliţie de guvernare artificial alcătuită, un mixaj al celor mai oportuniste fantoşe politice, unele ghidate de forţe antiromâneşti externe, altele de clanuri şi camarile interne, ne-au neutralizat mecanismele democratice şi ne conduc, cu cinism şi sfidare, printr-un dictat legislativ de expresie unipersonală.

Tot ce s-a indus acestei coaliţii, prin ştiuţi şi neştiuţi agenţi de influenţă, a devenit, pe calea dictatului legislativ, litera de lege strâmbă, cu consecinţe catastrofale pentru generaţiile prezente şi viitoare.

O noua lege, propusă de Uniunea Democratică a Maghiarilor din România, “Legea minorităţilor naţionale”, ar urma să desăvârşească eşafodul statului naţional unitar român.

Numita lege, a cărei adoptare este condiţia menţinerii actualei majorităţi parlamentare, ar urma să:

– pună accent exclusiv pe elementele ce separă minorităţile de populaţia majoritară românească, eludând elementele comune, unificatoare, ca şi orice fel de referiri la “respectarea integrităţii teritoriale”, “respect reciproc”, “dialog intercultural”, “cooperare/colaborare” sau “pluralism cultural”;

– elimine egalitatea dintre persoanele aparţinând minorităţilor şi cele aparţinând majorităţii, instituind discriminarea populaţiei majoritare;

– anuleze rolul limbii oficiale de factor al coeziunii şi integrării sociale;

– lipsească de protecţia juridică a statului a identităţii etnice, culturale şi religioase a românilor care locuiesc în “teritoriile autonomiilor culturale ale minorităţilor”;

– creeze îngrădiri în exercitarea suveranităţii statului prin interdicţiile pe care le impune cu privire la luarea unor măsuri administrative, întrucât acestea pot fi interpretate ca fiind de natură a schimba componenţa etnică în “teritoriile autonomiilor culturale”;

– înfiinţeze “autonomii culturale” în toate teritoriile locuite de minorităţi;

– instituie structuri de reprezentare şi exercitare a drepturilor colective ale minorităţilor: “Consiliul Minorităţilor Naţionale” şi “Consiliul Naţional al Autonomiei Culturale”, ceea ce excede prevederilor internaţionale în materie. În componenţa “Consiliului Naţional al Autonomiei Culturale”, prevăzut a funcţiona ca un parlament, minoritatea cu peste un milion de locuitori ar urma să deţină o pondere de 90 la sută.

Proiectul legislativ în discuţie, amânat de şapte ani, nu s-ar putea spune că nu este inteligent şi subtil elaborat, pentru a estompa scopul şi obiectivele ascunse, iar o serie de amendamente, aduse de parlamentarii UDMR, chipurile pentru a elimina suspiciunile, dacă sunt examinate cu atenţie, vom constata că au urmărit, în realitate, preluarea unor dispoziţii neconstituţionale dintr-o altă propunere de iniţiativă legislativă, cea a “Legii privind statutul Ţinutului Secuiesc”.

Ce va deveni România după intrarea în vigoare a unei astfel de legi? Un stat dezagregat de autonomii etnice cu atribuţii de autoguvernare, ale căror instituţii paralele, finanţate de la bugetul central, vor lucra împotriva României şi a intereselor comune ale cetăţenilor ei.

Orice proiect are şi o miză. În cazul de faţă, miza este una economică. Oricine analizează realităţile economice trecute şi cele prezente ale Ungariei nu poate să omită declaraţiile mai vechi sau mai noi ale unor oficiali de la Budapesta care au afirmat că, fără resursele vechiului principat al Transilvaniei, Ungaria nu are viitor. Care este structura reală a proprietăţii şi capitalului în Transilvania şi ce se va întâmpla, de fapt, sub dictatura autonomiilor etnice? O dictatură ce ar putea fi impusă printr-un nou dictat legislativ. Dacă vom aştepta ca timpul să ne răspundă, va fi mult prea târziu.

Written by supraveghetorul

2 August 2011 at 9:43 am

Publicat în Uncategorized

Putin: SUA este un parazit care trăieşte pe spinarea economiei globale

with one comment

Sursa: Cotidianul

Statele Unite trăiesc ca un parazit pe spinarea economiei globale, este de părere premierul rus Vladimir Putin, nemulţumit de politicile economice ale americanilor, scrie realitatea.net.

Fiind prezent la o reuniune, Putin a declarat că SUA  trăiesc dincolo de mijloacele lor, taxând economia globală cu problemele lor şi trăind ca un parazit, pe spinarea economiei globale şi a monopolului pe care îl are dolarul.

Cu numai trei săptămâni în urmă, Putin califica gestul americanilor de a injcta în economie sute de miliarde de dolari drept huliganism.

Dar Vladimir Putin a avut timp între două atacuri la adresa americanilor să-şi arate un nou talent. Se pricepe şi la alpinism. Şi-a dovedit măiestria pe un panou de escaladă încurajat evident de aplauzele tinerilor lui susţinători.

Written by supraveghetorul

2 August 2011 at 7:41 am

Publicat în Uncategorized

Si totusi sfarsitul lumii vine in 2012! Apocalipsa din 2012, confirmata de extraterestri?

with 4 comments

Sursa: OpiniaTimisoarei

Exista peste doua milioane de site-uri care scriu despre tot felul de teorii ce au ca ultim element sfarsitul apocaliptic al planetei. Cea mai noua dintre ele este aceea potrivit careia Pamantul va fi distrus de planeta Nibiru.
Oamenii care aduc argumente in sprijinul acestei teorii spun ca planeta Nibiru se alfla la marginea sistemului nostru solar, insa se va desprinde de axa ei si va distruge Pamantul, in 2012 sau chiar la sfarsitul acestui an.

Astronomul NASA, David Morrison, spune ca a fost socat de fenomenul Apocalipsei: “Nu trece zi fara sa citesc sau sa primesc mesaje de la oameni care se gandesc sa isi ia viata pentru ca le este teama de un sfarsit iminent”.
De unde a pornit acest nou val de isterie?
Aceasta idee a aparut pentru prima data in 1995, iar Nancy Lieder a fost cea care i-a “dat viata”. Femeia pretinde ca ar putea sa vorbeasca cu extraterestrii din sistemul stelar Zeta Reticuli, care ii trimit mesaje. Pe site-ul ei, femeia a scris ca a fost avertizata ca planeta va avea un sfarsit apocaliptic.

Desi initial dezastrul a fost programat pentru anul 2003, adeptii acestei teorii au reinnoit data si considera ca anul 2012 va fi cel in care omenirea isi va gasi sfarsitul. Pentru ca isteria sa fie si mai mare, s-a observat ca aceasta previziune coincide cu cea lasata de calendarul mayas. Si se pare ca aceasta planeta – Nibiru – ar fi fost descrisa de sumerieni ca fiind a 12-a planeta din sistemul nostru solar.
Pentru ca subiectul este unul fierbinte, unii s-au gandit sa faca bani frumosi de pe urma lui, asa ca s-au apucat sa scrie carti pe aceasta tema.

Zecharia Sitchin, un scriitor, a publicat o carte intitulata “A douasprezecea planeta” – un succes fara precedent in domeniu, care s-a vandut in milioane de exemplare, fiind tradusa in 25 de limbi.
Potrivit acestui scriitor, oamenii s-ar fi nascut pe aceasta planeta si ar fi plecat sa colonizeze si celelalte planete din sistemul solar.

Comentariu:

Pe noi invatatura ORTODOXA ne invata ca „extraterestrii„ sunt diavolii din vazduh, iar faptul ca aceeasi initiatori ai nebuniei UFO exprimau limpede in scrieri ca il considera pe lucifer ca dumnezeu lor, nu face decat sa confirme acest lucru. Sa nu ne miram deci ca asistam la o explozie fara precedent a acestui subiect in mass-media. Tot Sfintii Parinti ne spun ca in vremurile din urma dracii vor umbla pe pamant. Prezentandu-i ca extraterestrii, oamenii vor fi astfel mai putin suspiciosi. Iar pregatirea mentala se face de la varste fragede.

Citeste si:

Written by supraveghetorul

1 August 2011 at 2:07 pm

Publicat în Semnele Sfarsitului